O radiografie actuala si necesara

Inainte de a trece la cele vesnice,marele poet si om Adrian Paunescu,a scris un articol graitor si plin de adevaruri la adresa guvernantilor,care au facut din aceasta tara un adevarat camp de lupta ,dar nu o lupta pentru oameni ci una pentru buzunarele lor.Voi reda in cele ce urmeaza acest articol,in speranta ca va fi inteles asa cum trebuie.

Domnule viitor fost prim-ministru,

Atunci cand eraţi invitatul meu la nişte emisiuni în care cu sârguinţă şi bun-simţ, v-aţi afirmat nu-mi închipuiam că voi trăi clipa în care să simt nevoia să vă strig în faţă: să vă fie ruşine! V-am văzut schimbat în aceşti ultimi ani. De pe tronul de pre­mier daţi impresia că picioruţe­le dvs. nu mai ajung la pământ. Habar nu mai aveţi ce crede acest popor despre comporta­mentul de parlagiu turmentat şi cinic cu care vă exercitaţi autoritatea asupra pensionari­lor şi salariaţilor. Nu e categorie (în afară de câteva cuiburi de portocalii) care să nu fie rănită de carcaletele guvernamental, de incompetenţa lui cronică şi de răutatea lui cinică. Aţi luat la rând naţia română şi o-ngropaţi de-a-npicioarele.

Halal guvern! Halal făgăduinţi! Halal trăncănelile pe care o raţă pitită în conştiinţa dvs. le măcăne insalubru! Sunteţi un jalnic urmaş al analfabeţilor care v-au fost mo­delele exhaustive. Tot ce s-a făcut rău înainte de 1990 relu­aţi dvs. în aceşti ultimi ani, îngroşând şi greşe­lile, nu tot atât de grave, ale predecesorilor postdecembrişti. Ei însă n-au batjocorit ca dvs. intelectualitatea, pensionarii, militarii, magis­traţii, muncitorii, funcţionarii, copiii, profesorii, învăţătorii, parlamentarii, legile. Analfa­beţii pe care îi repetaţi sunt preferinţele dvs. Actorii de geniu vă indispun. Magistraţii, care nu se află sub comanda portocalie, vă ener­vează. Călcaţi în picioare cu stângul dvs. bar­bar dreptul roman. Ce constituţie o-ţi fi învăţat dvs., mult prea preţuite prim-ministru      sfertodoct? Nu vă daţi seama, dle personaj surd, dar nu mut, că n-ar fi exclus să vă moară în mână oastfel de personalitate, pe care o urâţi şi o umiliţi? Aţi auzit-o pe marea . actriţă Tamara Buciuceanu că nu vrea să moară prea tristă? Unde vă e simţirea? Nu vă daţi seama că păpuşarul-şef care vă joacă pe degete, ca pe o marionetă, vă va lăsa cu cinism să vă zdrobiţi de podeaua la care, în acest fel, veţi ajunge? Dezastrul economic în care aţi adus ţara – e drept, nu fără contribuţia celor   – mai multe dintre partidele politice tranzactioniste – nu vă îndreptăţeşte să înfometaţi această ţară, oferind zeci de mii de euro ţucălarilor dvs. obraznici şi antiproductivi. Şi  . nici n-aveţi dreptul să credeţi că aveţi liber­tatea de-a rămâne la putere, aliindu-vă cu excesele UDMR, focarul de primejdios antiromânism şi antieuropenism al scenei politice, şi ajutându-i pe liderii acestei uniuni anticonstituţionale să treacă prin Parlament legi de separaţie, de autonomii aşa zicând cul­turale, care i-ar obliga pe etnicii români să fie cetăţeni de rangul doi în propria lor ţară şi azmuţindu-i pe români şi maghiari unii împotriva altora. Medicii pleacă înstrăinătate, pensionarii se îmbolnăvesc de ofensa de a fi deposedaţi de drepturile lor, muncitorii sunt trimişi să cerşească în Europa sau să culeagă căpşuni, funcţionarii devin cul­pabili pentru că sunt funcţionari, ziariştilor li se închid locurile de muncă şi, în acelaşi timp, dvs. linguşiţi libertatea, copiii din satele şi oraşele deposedate de industriile lor sunt obligaţi să meargă la şcoli în alte localităţi mai mari, cadrele didactice nu mai au nici o spe­ranţă, magistraţii sunt condamnaţi la înge­nunchere, scriitorii abia mai respiră, şomerii se înmulţesc halucinant, parlamentarilor li se anunţă tăierea pensiilor pe care li le-a dat sta­tul român, militarii îşi pierd drepturile con­sfinţite de la Cuza Vodă încoace, ţăranii sunt amăgiţi si deferiţi brazdei ca mormânt. Pe cine mai guvernaţi, dvs., domnule belfer? Din zece în zece ore vă schimbaţi hotărârile şi nu uitaţi acolo, în palma păpuşarului-şef unde vă prezentaţi la raport, să sărutaţi biciul care vă porţionează entuziasmul. Aveţi boală pe poporul român, domnule Statu-Palmă-Barbă-Cot. Cine va scăpa viu din democraţia dvs., cu mâna-n beregata tuturor, va putea povesti cămilelor, care vor locui acest pustiu realizat de dvs. şi încă numit România, imnul nostru naţional, Dănilă Prepeleac, în care se arată cum a plecat acesta la piaţă cu o pereche de boi să-i vândă şi, din aproape-n aproape, s-a întors cu o desagă goală, în care vântul se loveşte ritmic de o lingură de lemn, face boc-boc şi aşteaptă să vină autorităţile să-i  pună impozit pe toate pierderile care l-au , însoţit şi să-i dea o pensie nesimţită, în val­oare de 2 (doua) balegi ale boilor de la începutul poveştii. Adio, dle Nevermore, dle Corbermore! înapoi, pe catalige, ca să se. observe că mai existaţi. Şi, iarăşi, ruşine! Ruşine cu accize!